joi, mai 07, 2009
miercuri, aprilie 29, 2009
râzând de noi înşine
râzând de noi
înşine
ne pierdem derma-n
mlaştine
zâmbim
doar cu trei dinţi
agresăm
zbierăm de plăcere
împrăştiem lacrimi
şi forăm îngâmfaţi
să-nghiţim sentimente
în cumul cu azotaţi
râzând de noi
înşine
goi
şi crispându-ne
morocănoşi
şi invectivi
în sârme de cupru
ne legăm gura.
Foto
(more...)
mărturie. peste ani ele vor sta.
poate da, poate ba...
mărturie. peste ani ele vor sta. copiii de şcoală, poate, singuri mă vor învăţa. pe de rost. sunt uşor de pătruns cu mintea. sunt cuvinte fără încâlceală sau silabisire. vor rămâne ca declaraţii pentru îndrăgostiţi.
îmi pare rău că nu mai folosesc stiloul ca să conturez literele pe-o hârtie albă. cum făceam altădată. şi cum mai fac acum. dar rareori. tot ele vor sta în torpedoul unui ins oarecare. devenind special, de cum le va citi. poate eu n-am să mai fiu. dar, ele vor rămâne mărturie. dovadă a existenţei mele, cândva. odinioară. a ceea ce aş fi putut să fiu. însă, am simţit c-aş fi murit de foame. căci, un cuvânt ţine de sete azi. ţine şi mâine. ţine întreaga săptămână.
căci, un cuvânt ţine de foame. uşor de mestecat. ţine azi. ţine mâine. ţine întreaga săptămână. după care, slăbit în puteri fiind, te întrebi dacă nu cumva, mâine, mergi la cerşit. aşa e cu poezia. aşa e cu simplele cuvinte aruncate alandala ori accidental. te trimit la cerşit. nu de mâncare. nu de haine. la cerşit de sentimente curate. pure. nemurdărite. morale. estetice. care-ţi cosmetizează un zâmbet de copil. te trimit la cerşit de vise pe care, ulterior, să le atingi cu mâna. nu numai cu gândul. da, să le simţi material. pentru că, numai din iluzii n-ai cum să trăieşti. oricât de pragmatic ai fi în interior. şi oricât de visător ai fi la lumină. autoamăgire se cheamă. rezişti. până te vezi slăbit. şi încetezi. pentru că te arunci singur în stradă la cerşit. singur. gol. în stradă. la cerşit. realităţi palpabile. rezonabile. materiale. din care să trăieşti. de ele avem nevoie. nici măcar vise nu sunt. societatea le ucide. pe ele, pe poezii. omul uscat la suflet. şi monstruos pe din afară. însprâncenat. care a uitat cum e să fii şi spiritual.
căci, de poezii n-are nevoie nimeni...
Foto
(more...)
vitriol, pun sărutul într-un staniol

vitriol
pun sărutul într-un staniol
recalcitrant
iubirea mea are un post vacant
pantof
şi lapte degresat
nas
abdomen
sau umăr
agasat
inventiv
cu gest peiorativ
aluneci
pe cuvinte
nimic n-are să fie
ca ieri
ca înainte.
Foto
(more...)
luni, aprilie 27, 2009
discret, o ureche şi-un concept
discret
o ureche şi-un concept
hohote de bucurie
margini de autostradă
şi-un sân dezbrăcat
umblă astăzi
uraganul
dezinteresat
frumuseţe pe cuţit
ochi machiat
dezamăgit
tip lemnos
la inimă chitros
amăgire
puerilă
rămân eu
aceeaşi
suflet de copilă.
(more...)







